ÎMPREUNĂ SCHIMBĂM ROMÂNIA
Statutul Partidului
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1
(1) Denumirea partidului este ÎMPREUNĂ SCHIMBĂM ROMÂNIA
(2) Denumirea prescurtată a partidului este ISR.
(3) Semnul permanent al partidului este reprezentarea stilizată a unui ceas, având câte o steluță de culoare albastră în dreptul orelor: 12, 1, 2, 3, 4, 5, 6 și o săgeată albastră orientată spre dreapta având vârful de pornire în dreptul orei 7 și vârful de final în dreptul orei 11. Fondul semnului permanent al partidului este portocaliu iar reprezentarea grafică este înscrisă într-un pătrat, culoarea portocalie. Dedesubt, într-un dreptunghi având fundalul albastru este înscris cu portocaliu cuvântul ÎMPREUNĂ.
(4) Semnul electoral este indentic cu semnul permanent al partidului.
(5) Culorile cu care se identifică partidul sunt portocaliu și albastru.
(6) Semnul permanent al partidului este incripționat pe toate însemnele și documentele oficiale, precum și pe materialele de promovare ale ISR, în aranjamentele grafice aprobate de conducerea partidului.
(7) Consiliul Național poate modifica, între Conventii Naționale, semnul partidului și semnul electoral, în condițiile legii.
(8) Semnul permanent, identic cu semnul electoral, este redat sub forma grafică color și alb-negru în Anexa 1, parte integranta a prezentului Statut.
(9) Ziua Partidului este pe data de 8 septembrie a fiecărui an.
Art. 2 Sediul ISR este în București . .
Art. 3 Partidul ISR este persoană juridică de drept public care urmăreşte numai obiective politice. Activitatea sa se desfăşoară în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Legii partidelor politice, ale prezentului Statut şi ale regulamentelor adoptate pe baza şi pentru aplicarea acestuia.
Art. 4
(1) ISR este organizat şi functioneaza pe criteriul administrativ-teritorial.
- În structura internă a partidului exista următoarele niveluri de organizare:
– secţia de votare;
– local – comune, oraşe şi municipii;
– judeţean – judeţe, sectoarele municipiului Bucureşti şi municipiul Bucureşti, Diaspora – asimilata ca o organizaţie judeţeană;
– naţional.
Art. 5 ISR este operator de date personale în condiţiile legislaţiei comunitare şi naţionale.
CAPITOLUL II
PRINCIPII, OBIECTIVE, DOCTRINĂ ŞI ORIENTARE
Art. 6 Principiile partidului sunt:
a) respectarea şi garantarea drepturilor fundamentale ale omului;
b) promovarea valorilor morale, profesionale şi individuale în vederea afirmării lor în viaţa socială, economică şi politică;
c) garantarea siguranţei fizice şi alimentare a cetăţenilor;
d) liberalism economic şi dreptate socială;
e) garantarea proprietăţii ;
f) promovarea şi protecţia demnităţii Cetăţeanului European de naţionalitate româna în spaţiul Comunitar European;
g) ISR nu va avea în rândurile sale persoane dovedite că au colaborat cu fosta securitate;
h) ISRva colabora cu alte partide,precum și cu organizatii profesionale ,neguvernamentale pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor politice ale partidului, va contribui astfel la instaurarea unui climat de dialog în societate.
i) ISR nu va avea niciun fel de colaborare , participare la guvernarea națională sau locală cu PSD și cu partide cu orientare extremistă.
Art. 7 Obiectivele partidului sunt:
- ISR urmărește numai obiective politice, in conformitate cu Constitutia României, Legea partidelor politice, prezentul Statut și programul partidului, legile și tratatele internaționale.
- ISR acționează prioritar pentru realizarea următoarelor obiective:
a) apărarea României ca stat național, suveran și independent, unitar și indivizibi1, asigurarea securității statale, prin mijloace adecvate, consfințite de legile naționale și intemaționale, corectă aplicare a principiilor solidarității și responsabilității politice, în spiritul democrației și al valorilor naționale și europene;
b) asumarea și respectarea de către România a poziției de stat membru al Uniunii Europene (UE) și a1 Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO);
c) asumarea, respectarea și consolidarea de către România a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii (SUA);
d) asumarea și respectarea tuturor tratatelor și convențiilor internaționale la care România este parte;
e) consolidarea și dezvoltarea României ca stat de drept, organizat pe principiul separării puterilor și pluralisimului politic, menit să asigure supremația legii, dezvoltare durabilă bazată pe predictibilitate economică și fiscală, piața unică liberă și concurență loială, coeziune socială și teritorială;
f) garantarea dreptului fiecărui cetățean român la viață, integritate fizică și psihică, libertate individuala, la viață privată și familiala;
g) în respect față de adevărul istoric și sacrificiul poporului român din perioada regimului comunist, precum și din perioada infracțională decembrie 1989 — iunie 1990, vom lupta și decide masuri adecvate pentru infăptuirea completă a actului de justiție, prin:
– aplicarea cu celeritate a legii imprescriptibilității crimei și a Hotărârilor CEDO;
– finalizarea cercetărilor și judecarea cu prioritate a dosarelor Comunismului, Revoluției și Mineriadelor;
– schimbarea și aplicarea Legii lustrației ;
– schimbarea în regim de urgență a Legii siguranței naționale, conform hotărârilor CEDO și care să corespundă legislației europene și exigentelor Convenției CEDO;
– tragerea la răspundere a tuturor celor care se fac vinovați de devalizarea economiei și recuperarea prejudiciilor aduse României;
h) promovarea valorilor liberal-conservatoare, a interesului naţional, precum şi a pluralismului politic;
i) garantarea şi apărarea proprietăţii private, dezvoltarea şi consolidarea clasei mijlocii, în condiţiile unei economii bazate pe iniţiativa privată;
j) apărarea proprietăţii materiale şi intelectuale, ca bază a relaţiilor socio-economice;
k) dezvoltarea învăţământului, cercetării, creşterea calităţii vieţii economice şi sociale, asigurarea accesului liber la educatie, susținerea și promovarea tinerei generații, precum și stimularea acesteia de a participa la viața socială și politică – implicarea cu prioritate a tinerilor în procesul de restructurare a vieţii politice româneşti, în scopul formării unei noi elite politice;
l) garantarea transparenței activităţii instituţiilor statului;
m) renaşterea pe principii moderne a satului românesc;
n) exercitarea dreptului la muncă, în mod liber, pentru cetățenii români, promovarea și susținerea de politici care să asigure ocuparea deplină a forței de muncă, în intreg spațiul Uniunii Europene;
o) respectarea şi apărarea suveranităţii naţionale, a independenţei, interesului naţional în contextul Comunitar, a unităţii statului şi a integrităţii teritoriului;
p) educarea cetăţenilor în spiritul democraţiei şi încurajarea acestora pentru a participa la viaţa publică, în toate structurile societăţii civile;
q) promovarea unui cadru juridic şi instituţional necesar consolidării statului de drept pentru apărarea drepturilor cetăţenilor prevăzute de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene;
r) respectarea, promovarea şi apărarea intereselor supreme ale poporului român, inclusiv cele ale minorităţilor etnice, a demnităţii Cetăţeanului European de naţionalitate romană, în spiritul valorilor morale tradiţionale;
s) susţinerea în condiţiile economiei de piaţă a iniţiativei particulare, bazată pe proprietatea privată şi promovarea capitalului autohton în sistemul financiar Comunitar;
ș) asigurarea independenţei şi securităţii energetice;
t) asigurarea unei reale protecţii a mediului;
ț) apărarea intereselor cetăţenilor romani care se afla pe teritoriul altor state;
u) armonizarea legislației românești cu legislația Uniunii Europene, privind exploatarea și folosirea resurselor apelor, solului, subsolului, protejarea mediului, prezervarea patrimoniului, valorilor materiale și spirituale;
v) garantarea în România a dreptului la informare, libera exprimare, asociere, dreptului neîngradit la vot, de a alege și a fi ales, asigurarea accesului necondiționat la justiție pentru toti cetățenii;
w) garantarea prin lege a libertății presei și demnității jumalistului;
x) adaptarea legislației privind promovarea drepturilor și asigurarea protecției sociale pentru persoanele cu dizabilități, în raport de nevoile acestora;
y) utilizarea referendumului la nivel național, regional sau local în probleme de siguranță națională, libertăți individuale constituționale, precum și orice altă problemă majoră de interes public, sau local;
Art. 8
1)Pentru realizarea scopului și obiectivelor sale, ISR participa la alegeri cu candidați pe listele proprii ,sau dupa caz, poate participa în alianțe, coaliții cu alte partide in afară de PSD .
2) ISR participă activ la conducerea statului, prin reprezentanții săi aleși sau numiți pentru Președinția României, Parlamentul European, în Parlamentul României, Guvern, administrația publică centrală și locală, instituții și alte organisme, în care partidul este reprezentat.
3)Scopul și obiectivele Partidului vor fi realizate prin participarea la dezbateri și dialog cu Președintele României, liderii statelor și structurilor internaționale democratice, liderii partidelor politice, societatea civilă, reprezentanții intemaționali acreditați în România, șefii structurilor speciale de informații, Consiliul Superior al Magistraturii, Banca Naționala a României, Procurorul General al României,conducatorii cultelor religioase, patronate, sindicate și alte structuri asociative legale.
4)În vederea atingerii scopului și obiectivelor, ISR va acționa și prin manifestații publice la nivel național sau local, precum și prin orice alte mijloace adecvate.
5)Proiectele, programele și politicile publice ale partidului vor fi prezentate și fundamentate prin următoarele documente: program politic, program electoral, program guvernamental, proclamații, rezoluții și declarații.
6)Forurile de conducere la nivel național și local, au obligația de a informa, mobiliza și asigura participarea membrilor partidului, la punerea în aplicare a hotărârilor ce vizează îndeplinirea scopului și obiectivelor politice ale partidului.
Art. 9 Pentru îndeplinirea obiectivelor sale, ISR participă la alegerile locale, generale, europarlamentare şi prezidenţiale, precum şi la formarea Guvernului.
Art. 10 Doctrina partidului ISR este liberal-conservatoare bazată pe principii traditional-crestine şi valori comunitare.
Art. 11 Orientarea partidului ISR este de centru-dreapta.
CAPITOLUL III
MEMBRII Partidului ÎMPREUNĂ SCHIMBĂM ROMÂNIA
Secţiunea 1: Dobândirea calităţii de membru
Art. 12 Orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani poate deveni membru al partidului ISR dacă îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:
a) să adere la Programul politic şi Statutul partidului;
b) să nu îi fi fost suspendate drepturile cetăţeneşti printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă;
c) să accepte codul etic al partidului, document aprobat de către Consiliul Naţional.
d) să nu fi fost colaborator sub orice formă al fostei securități sau lucrator activ;
e) să nu fi deținut funcții de conducere în PCR la nivel local ,județean sau național
Art. 13 Dobândirea calităţii de membru al partidului se face pe baza unei adeziuni scrise şi a unei fise
personale, însoţite de un curriculum vitae, adresate preşedintelui organizaţiei locale pe raza căreia
candidatul îsi are domiciliul, resedinta sau locul de muncă, la alegerea să. În termen de 15 zile, Biroul Permanent al organizaţiei locale va decide asupra cererii şi va comunica răspunsul solicitantului, decizia fiind definitivă. ISR va avea membrii și membrii de onoare.
a) Adeziunea şi copia actului de identitate se depun la secretariatul fiecărei organizaţii teritoriale, pe raza căreia aderentul îşi are domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă, la alegerea sa.
b) Acolo unde nu există organizaţie constituită, adeziunea şi copia actului de identitate se depun la secretariatul organizatiei județene sau centrale a Partidului.
c) Cetăţenii români cu domiciliul în străinatate pot depune cererea de adeziune purtând semnătura personală, şi copia actului de identitate, în format electronic, prin e-mail sau pe site-ul oficial al Partidului, la secţiunea ’’adeziuni’’.
d) Departamentul de validare, etica si arbitraj al organizatiei locale, județene sau centrale va soluționa cererea de adeziune în termenul prevăzut de Regulamentul de Funcționare al ISR.
e) În cazul fuziunilor, persoanele care au fost luate în evidenţă ca membrii îşi păstrează vechimea în noul partid rezultat.
f) Evidenţa membrilor ISR se va ţine în Registrul Naţional de Evidenţă al Membrilor ISR, la dispoziţia Preşedintelui Partidului.
g) Orice membru ISR poate face parte dintr-o singură organizaţie a Partidului.
Secţiunea 2: Pierderea, suspendarea calităţii de membru
Art. 14 Calitatea de membru al partidului se pierde prin:
a) demisie. Demisia se face în scris, sub semnătură şi se adresează preşedintelui organizaţiei locale din care face parte demisionarul. Pentru membrii partidului care au funcţii de conducere, cererea de demisie se depune şi la organul de conducere ierarhic superior;
b) deces;
c) excludere;
d) interzicerea drepturilor politice, sau cetăţeneşti;
e) renunţarea la cetăţenia româna;
f) dovedirea desfăşurării unor activităţi în slujba fostei securităţi , sau intr- o funcție de conducere în PCR. În acest caz pierderea calităţii de membru operează de drept;
g) înscrierea în alt partid;
h) neplata cotizaţiei timp de 6 luni consecutiv;
i) prin hotărârea Biroului Permanent Naţional sau a Biroului Permanent Judeţean, ca urmare a încălcării obligaţiilor şi hotărârilor partidului;
j) urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile într-un proces penal.
k) urmare a promovării doctrinei comuniste , a unor idei sau actiuni rasiste, a antisemitismului ,intoleranță etnică sau religioasă ,intoleranșă pe criterii sociale .
l) prin participarea la manifestări a altor partide fără a avea acordul organizației de partid superioare ,față de cea din care face parte .
m) prin participarea la acte de terorism sau promovarea lor.
Art. 15 Suspendarea calităţii de membru
Calitatea de membru se suspendă în următoarele situaţii:
a) prin hotărârea BPN ca urmare a începerii urmăririi penale;
b) numirea într-o funcţie incompatibilă cu calitatea de membru de partid;
c) prin hotărârea Președintelui partidului , Biroului Permanent Naţional, sau a Biroului Permanent Judeţean, urmare a încălcării obligaţiilor şi hotărârilor partidului;
Secţiunea 3: Drepturile membrilor partidului
Art. 16 Membrii FORȚA au următoarele drepturi:
a) să participe la activităţile politice ale partidului;
b) să fie sprijiniţi de partid pentru a se apăra de acuzaţiile externe injuste şi neîntemeiate;
c) să fie informaţi cu privire la activitatea organizaţiilor din care fac parte şi cu privire la hotărârile organismelor de conducere locale şi centrale;
d) în cazul anumitor incompatibilităţi, sau când consideră necesar, se pot autosuspenda din funcţia de membru fără ca prin aceasta să depăşească o perioadă mai mare de 6 luni consecutiv;
e) să-şi exprime în structurile partidului în mod liber opiniile şi iniţiativele politice;
f) să aleagă, să candideze şi să fie aleşi în funcţiile de conducere din structurile partidului, sau în funcţiile din afara partidului care se obţin prin alegeri, sau numiri cu sprijinul politic al partidului în condiţiile legilor, ale prevederilor prezentului statut şi ale regulamentului partidului;
g) un membru al partidului poate cumula cel mult două funcţii alese în organismele de conducere ale acestuia, dar nu la acelaşi nivel.
Secţiunea 4: Obligaţiile membrilor partidului
Art. 17 Membrii ISR au următoarele obligaţii:
a) să respecte şi să apere valorile fundamentale ale democraţiei, statul de drept, unitatea şi suveranitatea statului român;
b) să cunoască şi să respecte programul politic şi statutul partidului şi să participe la realizarea obiectivelor propuse prin acestea;
c) să achite cotizaţia lunară;
d) să contribuie la realizarea bunei imagini a partidului şi să protejeze această imagine, să nu participe la acţiuni sau manifestări contrare intereselor partidului, să nu aibă atitudini sau luări de poziţii care să contravină deciziilor structurilor de conducere ale partidului;
e) să participe activ şi cu spirit de echipă la toate activităţile partidului la care sunt convocaţi de structurile de conducere în subordinea cărora se afla, sau din care fac parte;
f) reverenta pentru Romania, Drapelul Tarii, Imnul National si Eroii Poporului Roman;
gSa actioneze in spiritul Constitutiei, legilor interne si tratatelor internationale, Statutului si ROf.;
h) să indeplineascñ mandatul si sa isi exercite functiile sau demnitatile publice in care au fost alesi sau desemnati, cu maxima buna credinta si in deplina legalitate;
i) să sustina si sa sprijine candidatii partidului, propusi de organismele competente, pentru a fi alesi sau desemnati in functii publice;
j) să plateasca cotizatia si celelalte contributii stabilite de organele competente ale partidului;
k) să contribuie si sa imprime, prin atitudine, o conduita civica
l) să pastreze confidentialitatea documentelor, hotararilor si strategiilor
Secţiunea 5: Sancţiun
Art. 18 Nerespectarea obligaţiilor prevăzute în prezentul statut atrage sancţionarea celor vinovaţi. Sancţiunile ce pot fi aplicate sunt următoarele:
a) avertismentulscris ;
b) suspendarea din funcţia pe care o deţine în cadrul partidului;
c) demiterea din funcţia pe care o deţine în cadrul partidului;
d) retragerea sprijinului politic al partidului;
e) suspendarea calităţii de membru al partidului;
f) excluderea din cadrul partidului;
Art. 19
(1) Sancţionarea membrilor care nu ocupă functii la niciun nivel, în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se decide de către BPL (BPSMB), pentru sancţiunile prevăzute la art. 18 lit. (a) şi (e), respectiv de către CL (CSMB), prin hotărâre, la propunerea BPL (BPSMB), pentru sancţiunile prevăzute la art. 18 lit. (f).
(2) Sancţionarea membrilor care ocupă funcţii la nivel local, în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se decide de către BPL, pentru sancţiunile prevăzute la art. 18 lit. (a), (b), (c), (d), (e) şi, respectiv de către CL, prin hotărâre, la propunerea BPL, sau a organismelor ierarhic superioare, pentru sancţiunile prevăzute la art. 18 lit (f).
(3) În situația în care sancțiunea se hotărăște de CL, acesta se convoacă în cel mult 20 de zile de la data propunerii BPL.
(4) Decizia sau hotărârea de sancţionare se comunică celui sancţionat, în scris, în cel mult 5 zile de la adoptare.
Art. 20
- Sancţionarea membrilor care ocupă funcţii la nivel judeţean, în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se decide de către BPJ, pentru sancţiunile prevăzute la art. 18 lit. (a), (b), (c), (d), (e) şi, respectiv de către CJ, prin hotărâre, la propunerea BPJ, sau a organismelor ierarhic superioare, pentru sancţiunile prevăzute la art. 18 lit (f).
- În situația în care sancțiunea se hotărăște de CJ, acesta se convoacă în cel mult 20 de zile de la data propunerii BPJ.
- Decizia sau hotărârea de sancţionare se comunică celui sancţionat, în scris, în cel mult 5 zile de la adoptare.
Art. 21
- Instanţa de apel pentru cei sancţionaţi conform art. 18 şi art. 19 este Comisia Judeţeană de Arbitraj ( CJA), respectiv Comisia Municipiului Bucureşti de Arbitraj (CMBA), care, sesizată, în cel mult 10 zile de la primirea hotărârii, sau deciziei este obligată să se pronunţe şi să comunice în scris, celui în cauză şi structurii care a decis sancţiunea hotărârea sa în cel mult 20 de zile de la sesizare. Hotărârea CJA (CMBA) este atacabilă, prin recurs, în cel mult 5 zile de la primire, la Comisia Naţională de Arbitraj (CNA). CNA va comunica, în scris, persoanei, sau structurii care face recurs, soluţia sa definitivă, în cel mult 20 de zile de la primirea sesizării.
- Nerespectarea termenului privind luarea şi comunicarea deciziei CJA (CMBA) atrage nulitatea sancțiunii, decizia fiind definitivă şi irevocabilă. În acest caz, membrii CJA ( CMBA) pot fi sancţionaţi cu demiterea din funcţia ocupată în cadrul comisiei prin decizie BPN, cu avizul Comisiei Naţionale de Arbitraj.
Art. 22
(1) Sancţionarea membrilor care ocupă funcţii la nivel naţional – cu excepţia celor aleşi la Convenţia Naţională, alese sau numite, se hotărăsc prin votul Colegiului Director Naţional la propunerea Biroului Permanent Naţional şi se comunică celui în cauză, în scris, în cel mult 5 zile.
(2) Instanţa de apel este CNA, care, sesizată în cel mult 7 zile de la primirea hotărârii, este obligată să se pronunţe şi să comunice celui în cauză, în scris, soluţia adoptată, în cel mult 20 de zile de la primirea sesizării. Soluţia CNA este definitivă.
Art. 23
Sancţionarea membrilor ce ocupă funcţii alese în Convenţia Naţională se hotăraste prin votul membrilor Consiliului Naţional, în urma unei propuneri a Colegiului Director Naţional ,sau a Președintelui ISR.
Art. 24
(1) Membrii luaţi în discuţie spre a fi sancţionaţi vor fi anunţaţi cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii organismului care dezbate cauza lor şi au dreptul să folosească în apărarea lor toate mijloacele de probă.
(2) Toate termenele prevăzute în art. 20 – 24 sunt termene de decădere.
Art. 25
(1) După un an de la aplicarea sancţiunii (cu excepţia sancţiunii menţionate la art. 17 lit. (c) ), cel sancţionat poate cere ridicarea sancţiunii primei structuri care a hotărât sancţionarea sa.
(2) Cererea respinsă nu mai poate fi adresată altei structuri şi nici aceleiasi, pe parcursul anului calendaristic respectiv.
Art. 26
Sancţiunile şi ridicarea acestora se înregistrează de către BPJ în fişa personală a fiecărui membru, precum şi în Registrul Naţional al Membrilor Partidului ISR.
CAPITOLUL IV
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Secţiunea 1: Structuri teritoriale
Art. 27 Organizaţia de secţie de votare reprezintă baza structurii organizatorice a partidului, denumirea prescurtată este OSV şi se constituie cu minim 5 membri.
1)Atributiunile executive ale OSV sunt: pastrarea legaturilor directe cu membrii sai, informarea cetatenilor si atragerea de noi membri, asigurarea in conditii optime a campaniei electorale, supravegherea exercitarii votului in mod liber prin desemnarea unui membru in biroul sectiei de votare sau dupa caz a unui observator, securizarea si numararea corecta a voturilor, obtinerea unei copii procesului verbal cu rezultatul final al votului si a procesului verbal de transmitere catre organizatia teritoriala ierarhic superioara.
2)Organizatia sectiei de vot este condusñ de un Presedinte numit de Presedintele Organizatiei Locale si validat cu majoritate simpla, in cadrul CONSILIULUI LOCAL (CL.) pentru un mandat de 1 an.
3)Presedintele are obligatia de a tine sedinte informale ori de cate ori este necesar, dar nu mai putin de o sedinta pe luna.
4)Procesele verbale ale sedintelor, semnate de membrii participanti, vor fi transmise către Presedintele Organizatiei Locale.
Art. 28
(1) Organizaţia locală se constituie pe teritoriul fiecărei comune, oraş, municipiu și sectoarele municipiului București ..
(2) Organizaţia locală este condusă de un Consiliu Local (CL) care se întruneşte semestrial, sau ori de câte ori este necesar, precum şi de către un Birou Permanent Local (BPL), care pune în practică hotărârile CL şi care se întruneşte bilunar, sau de câte ori este necesar.
(3) Atribuţiile, componenta precum şi modul concret în care se organizează, se desfăşoară şi se conduce activitatea organizaţiilor locale sunt prevăzute în ROF.
Art. 29
(1) Organizaţia Judeţeană se constituie pe teritoriul unui judeţ.
(2) Organizaţia Judeţeană este condusă de un Consiliu Judeţean (CJ) care se întruneşte semestrial, sau ori de câte ori este nevoie şi care alege pentru 4 ani un Birou Permanent Judeţean (BPJ) ce se întruneşte bilunar, sau ori de câte ori este necesar.
(3) La nivelul organizării judeţene se constituie şi funcţionează Colegiul Director Judeţean (CDJ) format din BPJ, preşedinţii organizaţiilor locale, deputaţi, senatori şi primari din judeţul respectiv. CDJ se întruneşte trimestrial, sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui BPJ, a BPJ, sau a 1/3 dintre membri săi.
(4) Atribuţiile, componenta precum şi modul concret în care se organizează, se desfăşoară şi se conduce activitatea organizaţiilor judeţene sunt prevăzute în ROF.
Art. 30
(1) Organizaţia de la nivelul Municipiului Bucureşti şi sectoarele acestuia se constituie pe teritoriul administrativ al fiecărui sector, respectiv Municipiul Bucureşti şi este formată din totalitatea membrilor fiecărui sector, respectiv ai Municipiului Bucureşti.
(2) La nivelul Municipiului Bucureşti funcţionează Consiliul de Sector (CS) şi Consiliul Municipiului Bucureşti (CMB), precum şi Biroul Permanent de Sector (BPS) şi Biroul Permanent al Municipiului Bucureşti (BPMB).
(3) Între organizaţia Municipiului Bucureşti şi organizaţiile de sectoarele există relaţii de subordonare.
(4) Atribuţiile, componenta precum şi modul concret în care se organizează, se desfăşoară şi se conduce activitatea organizaţiilor de sector şi a Municipiului Bucureşti sunt prevăzute în ROF.
Art. 31
(1) Organizaţiile din afara ţării sunt constituite din persoanele cu cetăţenie română care au domiciliul, reşedinţa, sau locul de muncă în afara frontierelor României.
(2) Organizaţiile dintr-o ţară se asimilează organizaţiilor locale, iar organizaţiile din oraşele ţării respective se asimilează organizaţiilor de secţii de votare.
(3) Organizaţiile locale din diaspora formează organizaţia Diaspora a partidului, iar aceasta se asimilează organizaţiei judeţene şi este condusă de un BPD.
Secţiunea 2: Organizaţii interne
Art. 32 Organizaţiile interne se constituie în scopul realizării şi promovării de programe şi acţiuni ale partidului specifice pentru categorii de vârstă, sex, profesie, ocupaţie, apartenenta etnică, alte categorii, care sunt puse în practică împreună cu structurile organizatorice ale partidului.
(1) Aceste organizaţii se înfiinţează cu aprobarea Convenţiei Naţionale, la propunerea BPN şi funcţionează pe baza regulamentelor proprii aprobate de Convenţia Naţională, la propunerea BPN.
(2) Prevederile acestor regulamente nu pot conţine norme contrare statutului ISR.
(3) Conform regulamentelor aprobate, aceste organizaţii îşi aleg structuri de conducere proprii la toate nivelurile conform statutului şi ROF, care vor fi subordonate birourilor permanente de la nivelul respectiv.
(4) Documentele programatice elaborate se supun întâi aprobării Consiliului Naţional şi apoi se fac publice.
Art. 33 Organizaţia de Tineret şi Studenţi (OTS)
(1) Cuprinde membri care nu au împlinit vârsta de 35 ani;
(2) Scopul OTS–ISR este dezbaterea şi analizarea problemelor specifice studenţilor şi tineretului, în general, în vederea elaborării de programe şi strategii în domeniu.
Art. 34 Organizaţia de Femei (OF)
(1) Organizaţia de Femei acţionează pentru încurajarea şi promovarea femeii în toate domeniile de activitate, precum şi pentru instituţionalizarea, respectarea şi punerea în practică a principiului egalităţii de şanse în viaţa politică, economică şi social- culturală a României.
(2) Scopul principal al OF-ISR este dezbaterea şi analizarea problemelor legate de politica de sprijinire a femeii, copilului şi familiei în societate, în vederea elaborării de programe şi strategii în domeniu, precum şi punerea lor în practică, împreună cu structurile organizatorice ale partidului ISR.
Art. 35 Organizaţia de Seniori (OS)
(1) Organizaţia de Seniori (OS) a partidului cuprinde membrii şi simpatizanţii care au împlinit vârsta de 65 de ani.
(2) Scopul OS-ISR este dezbaterea şi analizarea problemelor cu care se confrunta societatea românească, propunerea de soluţii şi acordarea sprijinului necesar conducerii executive de la nivel local şi naţional.
Art. 36 Organizaţia Oamenilor de Afaceri (OOA)
- Organizaţia Oamenilor de Afaceri a partidului ISR cuprinde membrii şi simpatizanţii partidului care activează în sfera întreprinderilor mici şi mijlocii şi în mediul de afaceri, în general.
- Scopul OOA-ISR este dezbaterea şi analizarea problemelor legate de politica de sprijinire a activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii şi a mediului de afaceri, în vedrea elaborării de propuneri şi strategii în domeniu.
Art. 37 Organizaţia Persoanelor cu Dizabilităţi (OPD)
- Organizaţia Persoanelor cu Dizabilităţi cuprinde membrii şi simpatizanţii partidului care se confrunta cu dizabilităţi;
- Scopul OPD-ISR este dezbaterea şi analizarea problemelor cu care se confrunta persoanele cu dizabilităţi din România, iniţierea de proiecte în vederea nediscriminarii şi incluziunii acestora pe piaţa muncii, precum şi integrarea acestora în societate.
Art. 38 Organizaţia Minorităţilor Naţionale (OMN)
- Organizaţia Minorităţilor Naţionale a ISR cuprinde membrii şi simpatizanţii partidului cetăţeni romani de alta etnie decât cea română;
- Scopul OMN-ISR este dezbaterea şi analizarea problematicii cu care se confruntă minorităţile naţionale în vederea elaborării de proiecte şi implementării acestora vizând măsuri de imbunatarire a vieţii sociale şi culturale a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană în domeniu;
- OMN–ISR poate iniţia şi menţine legături de cooperare cu societatea civilă şi structuri internaţionale cu activitate în domeniul minorităţilor naţionale, conform strategiei şi hotărârilor conducerii centrale a partidului ISR .
Secţiunea 3: Grupuri interne
Art. 39 Liga Aleşilor Locali (LAL)
(1) Cuprinde membri partidului aleşi în administraţia publică la nivel local şi judeţean.
(2) Scopul LAL-ISR este dezbaterea şi analizarea problemelor legate de administraţia locală, precum şi elaborarea de propuneri, strategii şi programe de sprijin al comunităţii locale.
(3) Modul de desfăşurare a activităţii, precum şi de alegere a conducerii LAL-ISR este prezentat în regulamentul propriu, aprobat de Consiliul Naţional, la propunerea BPN.
Art. 40 Liga Parlamentarilor (LP)
(1) Cuprinde toţi parlamentarii care activează în grupurile parlamentare ale ISR din Parlamentul României şi din Parlamentul European.
(2) Principala obligaţie a LP–ISR este promovarea politicii partidului în întreaga activitate parlamentară.
(3) Conducerea LP este asigurată de o conducere colegială formată din liderii grupurilor partidului în cele două camere ale Parlamentului României şi Parlamentului European.
(4) LP poate delega reprezentanţi în orice colectiv al partidului care elaborează propuneri cu caracter normativ.
Secţiunea 4: Guvernul alternativa (GA)
Art. 41
(1) Când partidul nu este la guvernare, se constituie Guvernul Alternativa (GA), care:
a) poate delega reprezentanţi în orice colectiv al partidului care elaborează propuneri cu caracter normativ;
b) înaintează BPN analize şi propuneri, în vederea avizării pentru activitatea din Parlament. Deciziile BPN sunt obligatorii.
(2) În activitatea sa, GA va colabora cu departamentele de specialitate ale partidului.
(3) Organizarea şi funcţionarea GA sunt stabilite prin regulament, aprobat de către Consiliul Naţional, la propunerea BPN.
CAPITOLUL V
STRUCTURILE DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI
Art. 42 La nivel naţional ISR are următoarele structuri de conducere:
a) Convenţia Naţională;
b) Consiliul Naţional;
c) Colegiul Director Naţional;
d) Biroul Permanent Naţional;
e) Preşedintele Partidului;
f) Comisia Naţională de Cenzori;
g) Comisia Naţională de Arbitraj.
CONVENŢIA NAŢIONALA
Art. 43 Convenţia Naţională este structura supremă de conducere a partidului şi se întruneşte în şedinţe ordinare şi extraordinare.
Art. 44 Convenţia Naţională se întruneşte din patru în patru ani, iar Convenţia Naţională Extraordinară se întruneşte ori de câte ori este necesar.
Preşedintele partidului dispune convocarea conventiilor, în condiţiile şi normele de reprezentare stabilite de Biroul Permanent Naţional.
Art. 45 (1) Convenţia Naţională se constituie din delegaţi de drept şi delegaţi aleşi. Numărul delegaţilor aleşi trebuie să fie mai mare decât numărul delegaţilor de drept;
- Sunt delegaţi de drept:a) membrii Consiliului Naţional în funcţie;b) membrii Comisiei Naţionale de Arbitraj şi a Comisiei Naţionale de Cenzori în funcţie;c) personalităţi marcante, membrii ISR, aprobaţi nominal de Consiliul Naţional, la propunerea BPN;
(3) În fiecare organizaţie judeţeană, BPJ alege un număr de delegaţi în conformitate cu norma de reprezentare hotărâtă de către BPN;
Art. 46 Convenţia Naţională se convoacă cu cel puţin 30 zile înainte de data stabilită prin înştiinţare scrisă comunicată tuturor filialelor teritoriale, convocarea fiind efectuată prin grija Secretariatului General, dată fiind fixată de Biroul Permanent Naţional.
Art. 47 Convenţia Naţională Extraordinară se convoacă cu cel puţin 20 de zile înainte de data stabilită, la solicitarea Preşedintelui.
Art. 48 Convenţia Naţională cât şi Convenţia Naţională Extraordinară sunt statutar constituite în prezenţa a cel puţin 1/2 din delegaţi şi adoptă hotărâri cu majoritate simplă de voturi.
Art. 49 Convenţia Naţională are următoarele atribuţii:
a) alege Preşedintele Partidului;
b) dezbate şi aprobă principiile doctrinare ale partidului, platforma program a partidului, precum şi programul electoral;
c) analizează şi aprobă raportul Consiliului Naţional;
d) adoptă şi modifică Statutul, denumirea partidului, semnul permanent si semnul electoral şi Programul partidului;
e) aprobă raportul Comisiei Naţionale de Arbitraj şi raportul Comisiei Naţionale de Cenzori privind descărcarea de gestiune;
f) aprobă politica de alianţe, fuziuni, colaborări politice, precum şi orice alte solicitări ale Preşedintelui, sau Biroului Permanent Naţional.
Art. 50
Convenţia Naţională Extraordinară are următoarele atribuţii:
a) aprobă la propunerea Preşedintelui partidului modificarea Statutului, denumirii partidului, semnul permanent și semnul electoral;
b) aprobă modificarea, sau dezvoltarea platformei program a partidului, principiile doctrinare şi programul electoral, la propunerile Preşedintelui, Biroului Permanent Naţional, sau ale Consiliului Naţional;
c) alege preşedintele partidului în caz de vacanţă a funcţiei respective;
d) adoptă hotărâri privind atitudinea ISR referitoare la probleme de interes naţional;
CONSILIUL NAŢIONAL
Art. 51 Consiliul Naţional este constituit din:
a) Colegiul Director Naţional;
b) Parlamentarii, europarlamentarii şi demnitarii membri ai partidului;
c) Reprezentanţi ai filialelor aleşi de către Consiliile judeţene ale ISR, conform normei de reprezentare stabilite de Biroul Permanent Naţional;
d) Preşedintele Comisiei Naţionale de Arbitraj;
e) Preşedintele Comisiei Naţionale de Cenzori;
Art. 52 Consiliul Naţional este condus de Preşedintele ISR, care semnează hotărârile Consiliului Naţional şi urmăreşte îndeplinirea lor.
Art.53 Consiliul Naţional se întruneşte anual la convocarea Preşedintelui partidului, iar Consiliul Naţional Extraordinar se convoacă ori de câte ori este nevoie, la propunerea Preşedintelui partidului, a BPN, sau a 1/3 din membrii săi.
Art. 54 Consiliul Naţional are următoarele atribuţii:
a) alege dintre membrii săi reprezentanţii BPN, în afară de Preşedintele partidului;
b) alege Preşedinţii şi restul membrilor Comisiilor Naționale de Arbitraj şi Cenzori;
c) elaborează, pe baza hotărârilor Convenţiei Naţionale, orientarea politică şi direcţiile practice de acţiune ale partidului;
d) coordonează activitatea partidului între reuniunile Convenţiei Naţionale şi aduce la îndeplinire hotărârile acestui;
e) adoptă Regulamentul de organizare al partidului, Regulamentul Comisiei Naţionale de Cenzori, Regulamentul Comisiei Naţionale de Arbitraj, regulamentele organizaţiilor interne, regulamentul Ligii Aleşilor Locali şi Ligii Parlamentarilor;
f) hotărăşte alianţele politice, electorale, fuziuni, colaborări care angajează partidul;
g) ratifică alianţele politice la nivel local;
h) poate modifica, între Conventii Naționale, semnul partidului și semnul electoral, în condițiile legii;
i) mandatează Biroul Permanent Naţional pentru a putea numi personalităţi politice sau publice în funcţii de conducere, sub rezerva validării acestora de către Consiliul Naţional;
j) mandatează Biroul Permanent Naţional să încheie acorduri politice ce urmează a fi validate de către Consiliul Naţional;
COLEGIUL DIRECTOR NAŢIONAL
Art. 55 Colegiul Director Naţional este constituit din:
a) Membrii Biroului Permanent Naţional;
b) Preşedinţii organizaţiilor judeţene, a Municipiului Bucureşti şi a sectoarelor Municipiului Bucureşti;
c) Preşedintele Ligii Aleşilor Locali;
d) Preşedintele Ligii Parlamentarilor.
Art. 56 Colegiul Director Naţional se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este nevoie.
Art. 57 (1) Colegiul Director Naţional are următoarele atribuţii:
a) analizează rezultatele înregistrate de organizaţii în perioadă anterioară şi stabileşte programul de dezvoltare a partidului pentru următoarele 3 luni;
b) analizează activitatea organizaţiilor interne;
c) analizează raportul prezentat de Trezorierul partidului;
d) validează candidaturile pentru funcţiile alese şi numite la nivel judeţean, naţional şi internaţional.
(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, CDN adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi; (3) CDN este convocat statutar în prezenţa a 1/2 plus 1 din numărul membrilor componenţi.
BIROUL PERMANENT NAŢIONAL
Art. 58
(1) Biroul Permanent Naţional al partidului este constituit din:
a) Preşedinte;
b) Prim-vicepresedinte;
c) Secretar General;
d) 2 Secretari Generali Adjuncţi;
e) 15 Vicepreşedinţii șefi de departamente;
f) 2 Secretari Executivi;
g) 8 Secretari Regionali;
h) Preşedinţii la nivel naţional al organizaţiilor interne;
i) Trezorierul
(2)La reuniunile BPN, participa, fără drept de vot, Preşedintele Comisiei Naţionale de Arbitraj, Preşedintele Comisiei Naţionale de Cenzori, Preşedintele Ligii Aleşilor Locali şi Preşedintele Ligii Parlamentarilor de la nivel naţional.
Art. 59 Biroul Permanent Naţional se întruneşte săptămânal la convocarea Preşedintelui, sau ori de câte ori este nevoie.
Art. 60
(1) Biroul Permanent Naţional are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea curentă a partidului între întrunirile Colegiului Director al ISR;
b) convoacă la propunerea Preşedintelui şedinţele Colegiului Director Naţional, Consiliului Naţional, Convenţiei Naţionale Ordinare sau Extraordinare;
c) elaborează propunerile de modificare a Statutului şi a Programului Politic;
d) elaborează şi supune spre analiză şi aprobare Consiliului Naţional, Regulamentul de Organizare a partidului, regulamentele Comisiei Naţionale de Disciplină şi al Comisiei Naţionale de Cenzori, regulamentele organizaţiilor interne, ale departamentelor coordonate de către vicepreşedinţi, precum şi regulamentul Ligii Aleşilor Locali;
e) acceptă donaţiile partidului;
f) întocmeşte propunerile de buget pe care le supune spre analiză şi aprobare Consiliului Naţional şi asigură execuţia bugetară;
g) întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune pe care le supune aprobării Consiliului Naţional;
h) încheie convenţii, alianţe şi acorduri în limitele mandatului acordat de Consiliul Naţional;
i) desemnează Comisia de Organizare a Convenţiei şi a Consiliului Naţional;
- Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, BPN adopta decizii cu votul majorităţii membrilor prezenţi;
- BPN este convocat statutar în prezenţa a 1/2 plus 1 din numărul membrilor componenţi;
- Biroul Permanent Naţional se convoacă de către preşedinte, sau la solicitarea a cel puţin 1/3 din membrii BPN.
Aprobă la propunerea Președintelui acordarea titlui de membru de onoare, respectiv Președinte de Onoare .
PREŞEDINTELE PARTIDULUI
Art. 61 Preşedintele partidului are următoarele atribuţii:
a)reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice, precum şi cu celelalte persoane fizice şi juridice române sau străine;
b) convoacă şi prezidează reuniunile Biroului Permanent Naţional, Colegiului Director Naţional, Consiliului Naţional, Convenţiei Naţionale Ordinare, sau Extraordinare, precum şi orice altă şedinţa a partidului de la nivel local, sau naţional la care participă;
c) aprobă listele definitive de candidaţi pentru alegerile generale, europarlamentare;
d) aprobă listele definitive de candidaţi pentru preşedinţii consiliilor judeţene şi primăriile municipale şi de sector;
e) numeşte în caz de vacantare a funcţiei membrii în Biroul Permanent Naţional ce vor fi supuşi validării lor de către Colegiul Director Naţional;
f) numeşte preşedinţii interimari ai filialelor judeţene ;
g) prezidează întrunirile conducerii ISR cu membrii Guvernului, sau reuniunile Guvernului alternativa;
h) semnează în numele partidului convenţii, alianţe, fuziuni şi acorduri;
i) semnează hotărârile Convenţiei Naţionale Ordinare şi Extraordinare, Consiliului Naţional, Colegiului Director Naţional şi Biroului Permanent Naţional;
j) emite dispoziţii pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor Convenţiei, Consiliului National, Colegiului Director National şi Biroului Permanent Naţional.
k) suspendă de îndată calitatea de membru de partid ,indiferent de funcția deținută , in situația săvărșirii de abateri grave , până la convocarea forului competent de analizare și de aplicare a unei sacțiuni .
l) propune acordarea titlului de membru ,respectiv Președinte de Onoare cetățenilor care au dovedit onoaresi devotament față de România și valorile fundamentale ale poporului român.
PRIM -VICEPRESEDINTELE
Art.62 Este locţiitorul de drept al Preşedintelui partidului, în situaţia de vacantare a postului, sau când este mandatat în acest sens de către preşedinte.
Art.63 (1) Coordonează organizaţiile interne ale partidului şi îndeplineşte strategia de dezvoltare, programul partidului şi programul-oferta de guvernare;
(2) Reprezintă partidul în cadrul manifestărilor oficiale interne şi externe, pe baza mandatului stabilit de Președintele partidului.
SECRETARUL GENERAL, SECRETARII REGIONALI ŞI SECRETARII EXECUTIVI
Art. 64 Secretarul General urmăreşte şi coordonează aplicarea deciziilor adoptate de către Biroul Permanent Naţional şi a hotărârilor Colegiul Director Naţional şi ale Consiliului Naţional la nivelul organizaţiilor judeţene. Secretariatul General al partidului este un organism administrativ-organizatoric al partidului care asigura funcţionarea partidului şi este direct subordonat Preşedintelui partidului. Art. 65 Secretarul General are în subordine doi secretari generali adjuncţi, opt secretari regionali şi doi secretari executivi ale căror atribuţii sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare
VICEPREŞEDINŢII
Art.66 Sunt şefi ai departamentelor de specialitate ale partidului conform Regulamentului de Organizare al ISR;
Art.67 (1) Elaborează sub coordonarea Preşedintelui partidului şi a BPN, programul politic pe
domeniul de activitate pentru care au fost alesi.
(2) Colaborează pentru înfăptuirea programului cu vicepreşedinţii organizaţiilor judeţene care sunt şefi ai departamentele de specialitate de la nivel judeţean.
COMISIA NAŢIONALĂ DE CENZORI
Art. 68 Comisia Naţională de Cenzori ( CNC) este organul de control financiar la nivel central.
Art. 69
(1) Comisia Naţională de Cenzori se compune din 5 membri (inclusiv preşedintele) aleşi de către Consiliul Naţional şi este condusă de către un preşedinte.
(2) În fiecare organizaţie judeţeană şi în organizaţia municipiului Bucureşti şi în subordonarea Comisiei Naţionale de Cenzori este aleasă o Comisie Judeţeană de Cenzori (CJC) compusă din 5 membri. Preşedintele Comisiei Judeţene de Cenzori nu poate avea o altă funcţie la nivel judeţean (municipiul Bucureşti) în partid, în afară de membru CJ ( CMB).
Art. 70 Comisia Naţională de Cenzori funcţionează pe baza propriului regulament aprobat de Consiliul Naţional şi are următoarele atribuţii:
a) verifică periodic modul de utilizare a fondurilor;
b) propune Biroului Permanent Naţional al partidului modalităţi de îmbunătăţire a activităţii financiar contabile;
c) propune Biroului Permanent al partidului aplicarea de sancţiuni persoanelor vinovate de nerespectarea disciplinei financiar-contabile;
d) prezintă Convenţiei raportul său.
Art. 71 Comisia Naţională de Cenzori se întruneşte ori de câte ori este necesar, la solicitarea structurilor de conducere ale partidului.
COMISIA NAŢIONALĂ DE ARBITRAJ
Art.72 Comisia Naţională de Arbitraj (CNA) garantează tuturor membrilor partidului respectarea drepturilor recunoscute prin Statut, funcţionează şi soluţionează toate litigiile din cadrul partidului în conformitate cu prevederile Statutului şi Regulamentului de Funcţionare ale ISR, decizile sale fiind definitive şi irevocabile.
Art. 73
(1) Comisia Naţională de Arbitraj este formată din cinci membri (inclusiv preşedintele) aleşi de către Consiliul Naţional. Preşedintele CNA nu poate avea o altă funcţie de nivel naţional în partid.
(2) În fiecare organizaţie judeţeană şi în organizaţia municipiului Bucureşti şi în subordonarea Comisiei Naţionale de Arbitraj este aleasă o Comisie Judeţeană de Arbitraj (CJA) compusă din 5 membri. Preşedintele Comisiei Judeţene de Arbitraj nu poate avea o altă funcţie la nivel judeţean (municipiul Bucureşti) în partid, în afară de membru CJ ( CMB).
CAPITOLUL VI
GESTIONAREA CARIEREI, ALEGEREA ŞI VALIDAREA CANDIDATURILOR
Art. 74. Principiile de bază în gestionarea carierei militantului FORȚA sunt eficienta activităţii politice şi competenţă profesională.
Art. 75 Orice militant poate candida, în condiţiile prezentului Statut şi ale Regulamentului de Organziare, pentru orice funcţie din interiorul partidului sau pentru funcţiile din afara partidului, din administraţia centrală ori locală care se obţin prin alegeri sau prin numiri cu sprijinul politic al partidului, în funcţie de competentele individuale şi numai corespunzător cu cerinţele funcţiei respective.
Art. 76
(1) Activitatea militanţilor partidului este înregistrată şi urmărită de către secretarul executiv desemnat de BPJ (BPL), pe baza rapoartelor făcute de aceştia şi a verificării activităţii, precum şi pe baza cursurilor de formare organizate de partid;
(2) Orice militant poate contesta în faţa Biroului Permanent, sau a Consiliului de la nivelul respectiv orice înscriere din fisa personală.
(3) Analiza candidaturii oricărui militant pentru o funcţie se face în prezenta acestuia, pe baza fisei militantului.
Art.77 Candidaturile pentru funcţiile de conducere din partid la nivel naţional şi local, pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale se stabilesc după cum urmează:
a) candidaturile pentru alegerile locale ale partidului se propun de către organizaţiile locale şi se validează de către Consiliul Judeţean al filialei respective. Candidaturile pentru alegerile de primar, în oraşele reşedinţă de judeţ, se validează de Colegiul Director Naţional;
b) candidaturile pentru alegerile parlamentare se propun de către filialele judeţene şi se validează de către Colegiul Director Naţional;
c) candidaturile pentru alegerile europarlamentare se propun de către filialele judeţene şi se validează de către Colegiul Director Naţional;
d) candidaturile pentru funcţiile în organele puterii şi administraţiei centrale şi locale, care nu se stabilesc prin alegeri, vor fi propuse de către Biroul Permanent al organizaţiilor din care cei propuşi fac parte, desemnarea propriu-zisă fiind făcută de către Colegiul Director Naţional;
e) candidatul la funcţia de Preşedinte al României se propune de către Colegiul Director Naţional şi se validează de către Consiliul Naţional;
Art. 78 Toţi candidaţii pentru funcţiile din afara, sau din interiorul partidului trebuie să depună în maxim 5 zile de la depunerea candidaturii o declaraţie pe propria răspundere că nu au fost colaboratori ai fostei securităţi, nu au detinut functii retribuite in fostul PCR, un CV actualizat şi cazierul judiciar.
Art. 79 Toate funcţiile de conducere, atât la nivel local, cât şi la nivel central, se aleg prin vot secret. Sunt declaraţi aleşi candidaţii care întrunesc cel puţin 50% +1 din voturile delegaţilor cu drept de vot, prezenţi. Toate adunările pentru alegerea organelor de conducere sunt statutare, dacă la ele participă cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor, cu excepţia cazurilor prevăzute de către Statut.
Art. 80 Candidaţii la funcţiile de conducere din cadrul partidului precum şi cei care vor fi numiţi sau vor fi aleşi trebuie să-şi depună cu 10 zile înaintea zilei alegerilor interne, sau de numire, cererea de candidatură în scris, însoţită de un curriculum vitae actualizat şi un cazier judiciar. Pentru situațiile excepționale, Președintele ISR poate face numiri fara respectarea celor 10 zile.
Art. 81 Nedepunerea în termen a documentelor prevăzute la art. 79 atrage nulitatea candidaturii.
Art. 82 Candidaţii care au fost colaboratori ai fostei securităţi, au detinut functii de conducere in defunctul PCR sau au suferit condamnări nu vor fi validaţi pentru a candida pentru diferite funcţii de conducere în partid, precum şi pentru funcţii alese sau numite în afara partidului.
Art. 83 Candidaţii la funcţiile de conducere din cadrul partidului trebuie să îndeplinească următoarele criterii de vechime:
a) Preşedintele Partidului – minim 3 ani;
b) Prim-Vicepresedintele – minim 2 ani;
c) Secretarul General – minim 1 an;
d) Membru în Biroul Permanent – minim 1 an;e) Preşedintele Filialei judeţene – minim 1an;
La propunerea preşedintelui în exerciţiu al partidului, Biroul Permanent Naţional poate aproba derogări din vechimea necesară candidaţilor pentru funcţiile de conducere în partid.
CAPITOLUL VII
PATRIMONIUL
Surse de finanţare şi administrarea patrimoniului
Art. 84 Patrimoniul ISR se constituie din surse de finanţare conform legii de finanţare a partidelor politice, după cum urmează:
a) donaţii şi cotizaţii, cuantumul cotizaţiilor este stabilit de Consiliul Naţional;
b) venituri realizate din activităţi proprii;
c) subvenţii de la bugetul de stat;
d) dobânzi, chirii;
Art. 85 Orice alte bunuri mobile, sau imobile aflate în proprietatea partidului.
Art. 86 Toate veniturile şi cheltuielile vor fi în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de Legea partidelor politice.
Art. 87 Consiliul Naţional vă stabili modul de gestionare al veniturilor şi cheltuielilor filialelor.
CAPITOLUL VIII
DISPOZIŢII FINALE
Art. 88 Modalităţile concrete de funcţionare şi organizare al ISR la toate nivelurile şi pentru toate structurile componente sunt stabilite în cadrul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare care va intra în vigoare la data aprobării lui de către Consiliul Naţional .
Art. 89 Încetarea activităţii partidului:
Partidul ÎMPREUNĂ SCHIMBĂM ROMÂNIA îşi încetează activitatea în condiţiile Legii partidelor politice.
SEMNĂTURI MEMBRII FONDATORI :
- IURAȘCU ADRIAN –ȘTEFAN
- ȘUVAR VALENTIN –INGRID
- DRĂGAN ELSA